OBICEIURI DE CRACIUN

Langa coronita de Advent se pune calendarul de Advent care a aparut in Germania in 1851.Era un carton mare cu 24 de casete in care erau scrise versete biblice sau erau puse personaje ce evocau venirea Mantuitorului. In fiecare seara se aprind lumanarile coronitei de Advent.se deschide fereastra care corespunde zilei si se canta cantece de Ad

vent. se povesteste despre Craciun se fac anumite reflectii ori se recita Rozariul sau litaniile.In Transilvania calendarul a fost adus prin anii 60 de catre sasii plecati in Germania.Calendarul a fost primit cu rezerva de sasi care au urmat un ritm firesc al pregatirilor pe care le faceau inaintea sarbatorilor.

Ce sa mananci la mahmureala

Sasilor li s-a dus renumele de persoane ponderate,cumpatate la bautura.Totusi, se mai nimereau si la ei seri stropite cu alcool din belsug. Sasoaicele aveau grija sa-si dreaga barbatii de dureri de cap si stari de greata.Ele puneau pe masa la dejun ,scrumbie afumata,zeama de varza acra sau zer.Magneziul din aceste alimente avea rolul de a stabiliza celulele afectate de consumul de alcool.

COSTUM POPULAR SASESC

Voi

descrie o alta piesa din costumul barbatesc--camasa --care e confectionata din panza alba de bumbac,panama,si este cusuta cu ata neagra pe umeri,la marginea manecilor si pe piept.Manecile sunt largi iar croiala lor porneste de sub umar.Camasa se poarta in pantaloni.Cravata este din stofa neagra sau din catifea,frumos brodata cu motive florale,este ingusta la mijloc si mai lata la cele doua capete.

COSTUMUL POPULAR SASESC

Pentru ca este iarna va prezint cojocul barbatesc confectionat din piei de oaie cu lana spre interior.Este o piesa de mare importanta pentru ca  se poarta si vara.Cojocul este impodobit cu aplicatii din piele colorata si broderii cu fir de lana de diferite culori,predominand rosul negrul si maroul.Modelele florale sunt plasate la maneci,pe laturile cojocului,in jurul buzunarelor,pe cei doi clini laterali si in spate.
In jurul gatului are un guler ingust de obicei confectionat din fasii de blana de capra de culoare neagra.

SFANTA LUCIA

La sasi exista traditia ca in ziua de 12 decembrie cand catolicii o sarbatoresc pe Sfanta Lucia,capul familiei sa afume toate colturile casei folosind o tava pe care e jaratec incins si pe care e asezata o crenguta

care fumega.Sarbatoarea e insotita si de obiceiul de a darui copiilor cadouri simbolice.

SIMBOLURILE CORONITEI DE ADVENT

In Ardeal s-a icetatenit obiceiul  de a impodobi fiecare casa cu o coronita din cetina de brad pe care se pun 4 lumanari rosii  si una alba la mijloc. Este un obicei catolic preluat de la nemti.In fiecare duminica din decembrie se aprinde cate o lumanare rosie iar in Ajun, cea alba.
Adventul este Postul,pregatirea noastra pentru solemnitatea Nasterii Domnului.
Simbolurile coronitei--forma rotunda--eternitatea
                               --culoarea verde a cetinei de brad--viata si renasterea
                               --flacara lumanarii--lumina
                               --culoarea rosie a lumanarii--sangele varsat de Iisus pentru mantuirea noastra
Prima lumanare rosie se aprinde in prima duminica de Advent

si simbolizeaza nadejdea.


A doua lumanare se aprinde in a doua duminica si simbolizeaza dragostea.
A treia lumanare rosie ce se aprinde in a treia duminica simbolizeaza bucuria.
A patra lumanare se aprinde in a patra duminica ca simbol al pacii.
A cincea lumanare,cea alba, se aprinde in Ajun si este simbolul Nasterii Domnului.

COSMETICA SASEASCA

Se apropie cu pasi repezi sarbatorile de iarna asa ca daca vrem sa fim frumoase trebuie sa ne grabim si sa cautam in -lada- frumoaselor sasoaice care aveau secretele lor in materie de frumusete.Astazi va dezvalui doua secrete,un tratament miraculos pentru celulita si problema ridurilor care ne dau dureri de cap.
Pentru celulita folositi un ceai de patrunjel-o lingura de patrunjel la o cana de apa fierbinte-se bea zilnic o ceasca de ceai care fiind diuretic ajuta la eliminarea reziduurilor,reducand aspectul de coaja de portocala..Nu se recomanda femeilor gravide si bolnavilor de rinichi.
Ridurile sunt incetinite

cu masti preparate dintr-un galbenus.doua linguri de ulei din germeni de grau si un bob de drojdie.Se intinde pe fata si pe gat si se lasa sa actioneze 30 de minute dupa care se clateste fata cu multa apa.Lecitina din galbenus netezeste si intinde pielea,iar vitaminele o protejeaza de frig,praf si soare.

VIZITA LA CENTRUL DE RECUPERARE SI REABILITARE A PERSOANELOR CU HANDICAP

Acest centru a sarbatorit doi ani de la infiintare si Ziua internationala a persoaneloe cu handicap intr-un cadru festiv la care au paticipat personalitati ale Mediasului si Sibiului si oameni cu suflet care in acesti doi ani au fost alaturi de acesti oameni care aveau nevoie de ajutor.Beneficiarii centrului ne-au impresionat cu un program artistic dedicat sarbatorilor de iarna si cu o expozitie cu obiecte confectionate de ei.Felicitari directorului si personalului centrului care s-au implicat in pregatirea sarbatorii! Asociatia Mediasul pentru cultura in partenriat cu Avon Romania a inaugurat o sala dotata cu calculatoare de care vor beneficia cei de la centru.Cateva fotografii ilustreaza ativitatea si sufletul pe care il depun cei de aici.

Mos Craciun vine la Piata de Craciun de la Casa Schuller

De 20 de ani sasoaicele de la Forumul German, de la Biserica Evanghelica si de la Diakonie ne incanta cu turta dulce, jucarii si obiecte facute cu mana pe care le vand la Bazarul de la Casa Schuller. Aici putem gasi an de an cadouri originale si ieftine pentru sarbatori.Si anul acesta povestea a mers mai departe, asa ca dorim ca traditia sa continue...FELICITARI!

TURTA DULCE

Turta dulce nu trebuie sa lipseasca  din casele noastre de sarbatori.Am imprumutat de la sasi acest obicei .si ducem traditia mai departe.Iata o reteta folosita de sasii din Bazna.
INGREDIENTE
-un pahar de zahar pudra
-un pahar de miere
-un pahar de smantana
-un pahar de untura
-250 g de nuca
-3-4 pahare de faina
-o lingurita de bicarbonat
-o lingurita de scortisoara
-o lingurita de cuisoare pisate
-otet
MOD DE PREPARARE
Se bate cu telul zaharul cu mierea,se adauga smantana,untura,galbenusurile,bicarbonatul stins in otet si aromele.Adaugam apoi faina,nucile si albusurile batute spuma.Aluatul se framanta pana se desprinde de vas si se pune in tava unsa.Foaia se unge cu un albus batut spuma si amestecat cu miere.Se coace 40-45 de minute.Se taie cand se raceste in diferite forme.

Leacurile sasilor

Diferitele boli erau tratate cu plante de catre vracii sasilor si erau eficiente. Din pacate sasii au plecat asa ca multe dintre vechile leacuri s-au pierdut.Noroc ca prin satele din Ardeal s-au pastrat sau au fost recuperate din memoria celor stabiliti in Germania asa ca nu au pierit de tot.
Voi prezenta cateva retete traditionale din medicina saseasca..
La raceli si bronsite,sasii foloseau leacuri simple.Pentru durerile de gat se folosea ceaiul de salvie,pentru guturai-apa sarata trasa pe nas,pentru tuse,ceai de ceapa indulcit cu miere,pentru caile respiratorii inflamate se folosea baia fierbinte cu flori de fan.Florile de soc si ceaiul de tei provoaca si ele transpiratii si intaresc imunitatea.
Iata o reteta de ceai pentru raceli--20 g de macese,14 g de flori de soc,14 g de musetel,14 g de flori de tei,11 frunze de mur,10 g de scoarta de salvie si 5 g de

hibisc.Se face o infuzie din 2 linguri de plante si un sfert de litru de apa si se lasa sa se patrunda 10 minute.Aceste plante sunt calmante,expectorante si imuno-stimulatoare.

Povestea porcului de Bazna

Faima crescatorilor de animale de pe aceste meleaguri o poarta rasa mixta de porci Bazna,creata incepand cu anul1872 prin incrucisarea intre porcul  din rasa Berk si cea autohtona,Mangalita,in urmatoarele imprejurari--Inginerii englezi care lucrau la calea ferata din Transilvania au adus cu ei cativa porci din rasa Berk pentru consum propriu.O pereche a fost oferita administratorului statiunii Bazna,Francois Erlich,dar scroafa a murit iar vierul a fost folosit la monta scroafelor Mangalita din localitate.Asa s-a nascut  vestita rasa de Bazna.Metisii rezultati aveau insusiri noi atat de exterior--tip precoce,culoare neagra cu brau---cat si de productie--prolificitate si precocitate mai buna.Rasa a fost apreciata de crescatori astfel ca in 1880 acesti porci se cresteau masiv in toata zona Mediasului.
In Medias s-a infiintat un nucleu de selectie la Scoala Saseasca de Agricultura.Dupa anul 1900 s-au mai importat vieri Berk, din initiativa crescatorilor,astfel ca pe langa rolul initial la formarea porcului de Bazna are si o contributie ulterioara de imbunatatire a lui.Datorita insusirilor sale,suficient de prolific si precoce si cu o productie mixta,potrivita nevoilor gospodaresti,porcul Bazna s-a raspandit intr-un timp scurt in  Transilvania,Muntenia si Moldova.

Vecinatate din Bazna de la inceputul secolului trecut--1906.

OBICEIUL VECINATATILOR

Obiceiul vecinatatilor e vechi,legat de munca.In Bazna au functionat 8 vecinatati iar tatal  vecinatatii--Nobervoter--se alegea dintre barbatii cei mai buni ,se alegeau pe rand,tinand cont de varsta.In conducere se mai alegeau doua ajutoare.Scopul organizatiei era intrajutorarea la diferite munci si la inmormantari.
Membrii comunitatii se intalneau anual inainte de tighidis, care era o petrecere de iarna, si faceau bilantul activitatii.Se analizau absentele de la diferite actiuni,
 se verificau contributiile banesti si taxele pentru absente,incasarile pentru mobilierul imprumutat si se facea predarea gestiunii la urmatorul tata al vecinatatii. Daca cineva refuza aceasta functie,trebuia sa plateasca o despagubire pentru ca nu face   servicii comunitatii.
Fotografia unei vecinatati din Bazna o puteti vedea la muzeul  din Casa Baronului si este veche, din 1906.

PE URMELE SASILOR

Urmaresc civilizatia sasilor de ceva vreme,colectionez obiecte ce au apartinut sasilor.  pe care le-am gazduit in casa mea,veche de peste 200 de ani. Bineinteles ca si casa e saseasca.Ultimele achizitii sunt deosebite.
Le puteti vedea venind la Bazna pe strada Principala nr. 244.Va astept cu drag!

OKTOBERFEST 2013

Sarbatoare ce aduna in fiecare an milioane de turisti din lumea intraga.Am fost prezenta si anul acesta,totul a fost minunat si merita sa mergeti la un astfel de eveniment.Cateva fotografii  nu sunt suficiente ca sa-ti faci o impresie despre amploarea sarbatorii dar incerc sa va atrag atentia...

Retete din camara lui OMAMA

Perele sunt preferatele mele.Si cum in gradina perele stau frumos asezate pe ramuri voi face un compot pe cinste,numai bun de savurat iarna la gura sobei.

Iata fructele care asteapta cuminti sacrificiul...

Le voi spala,le voi taia felii si le voi pune in borcanele pregatite sa le primeasca..Umplu borcanele trei sferturi cu apa rece la care adaug cate 3 lingurri de zahar.Pun capacele si le fierb in dunz 30 de minute.Le las pana a doua zi cand le mai fierb 30 de minute iar dupa ce se racesc le asez ca pe niste soldatei pe raftul din camara.

E un compot bio si poate fi facut din orice fruct.Incercati si veti vedea mmm,ce bunatate!

SAREA TAMADUITOARE

Cei ce viziteaza Bazna trebuie sa stie ca de aici provine vestita sare de Bazna.Fabrica de sare a fost infiintata in 1905 in incinta statiunii in apropierea surselor de apa minerala.Materia prima este apa minerala care era transportata la fabrica prin conducte.Procesul de obtinere a sarii era prin evaporare deschisa.Se  produceau zilnic700 kg. de sare pe zi si 210 tone pe an si este utilizata cu bune rezultate in cura la domiciliu.Cine sufera de reumatism stie ca folosire sarii alina durerile iar folosirea pe timp indelungat sub forma de bai sau comprese poate duce la vindecare.

BISERICA FORTIFICATA DIN BAZNA

Biserica fortificata care azi atrage multi turisti la Bazna,a fost construita in secolul al XV-lea in stil gotic tarziu.
Biserica evanghelica are cateva raritati---Altarul dateaza din secolul alXVIII-lea
                                                         ---Tabernacolul-coplit in piatra curelieful Mantuitoruuuului,pastreza inscriptia 1504
                                                          ---Strana preotilor,ornamentata in stil gotic tarziu, dateaza din anul 1593 si are inscrisa monograma R. F. L.
                                                          ---Anvonul,in stil baroc,cu un baldachin de lemn bogat ornamentat,a fost lucrat de Stephan Valepagi din Medias
                                                          ---Orga a fost construita in1757 impreuna cu galeriain stil baroc.
                                                          ---Cele trei clopote de la intrare,dateaza dateaza din perioada premergatoare reformei -1400-clopotul mic si1404 cel mare si mijlociu.
                                                       

ORIGINEA DENUMIRII BAZNEI

E

Exista cateva teorii ce explica cuvantul BAZNA.
Denumirea romaneasca de BAZNA poate sa provina de la cuvantul de origine slava-basna-cu sensul de poveste neadevarata,legenda si a fost intrebuintat pentru a demumi locurile cu focuri vii  pentru ca aici a fost descoperit gazul metan.
Poetul Valentin de Frankenstein,din epoca Renasterii, descrie in versurile unei poezii sursa de gaz metan si prin litere-cifre romane-ne indica data acestei descoperiri.
CanD al toaMnei aer fuse ValVa Vie,Val de foc!
Iar de fu cuprins izvorul intr-a flacarii valtoare
Intr-o zi cand pacurarii oile prin jur manand
Atatar-un foc de vreascuri langa el fuse-o-ntamplare
Dintr-o rece zi de toamna,para-i din senin nascand.
MDCLVVVVI---1671

Orgelsommer 2013

Cu o traditie de peste 40 de ani, concertele de orga de la Biserica Sf.Margareta din Medias,sunt organizate si anul acesta in fiecare luni de la orele 19.Aici se afla cea mai mare orga baroca din Transilvania.Are in componenta 2 manuale,1 pedal, 24 de registre, prin care atrage organisti din toata lumea.Dupa SUA,Australia si Japonia anul acesta e randul organistilor din Ungaria si Germania sa concerteze la Medias.Concertele au inceput la mijlocul lunii iunie si se vor incheia in 16 septembrie.
Orga bisericii a fost construita in anii1755-56 de catre Johannes Hahn din Slovacia.

Carti postale la colectia de etnografie de la Bazna

Prima fotografie infatiseaza un taran sas din Cisnadioara jud. Sibiu

in portul de duminica si e realizata dupa o acuarela din 1970 a Julianei Fabritius -Dancu.
A doua fotografie este a unei taranci tinere din Zagar,jud. Mures in port sasesc de sarbatoare,reproducere dupa o acuarela din 1975.
Baiatul si fata prezinta costume populare sasesti din Garbova,jud. Alba-acuarela din1971.
Ultima fotografie este a unei taranci din Ticusul Vechi,jud. Brasov,in port sasesc de sarbatoare-dupa o acuarela din 1970.
Putem observa deosebirile dintre costumele populare sasesti de la o zona la alta a Transilvaniei.

COSTUME POPULARE SASESTI

Juliana Fabritius Dancu este o pictorita ale caror lucrari sunt inspirate din zona Transilvaniei cu natura,traditiile ,arhitectura si bogatiile culturale ale acestei zone.Acuarelele ce infatiseaza costume populare sasesti din SIEBENBURGER au aparut intr-un album editat de Muzeul National al Satului-Dimitrie Gusti-din Bucuresti.Colectia  din Casa Baronului din Bazna are cateva carti postale cu aceste picturi.